Complementul

Introducere

Complementul este partea secundară de propoziție care determină un verb sau o locuțiune verbală.

Răspunde la întrebările: pe cine?, ce?, la cine?, la ce?, pentru cine?, pentru ce?, despre cine?, despre ce?, unde?, de unde?, până unde?, încotro?, când?, de când?, până când?, cât timp?, cum?, în ce fel?

Complementul direct

Un complement direct semnifică în gramatică un element sau o parte a propoziției care este definit/ă de relația directă pe care o are cupredicatul propoziției. Complementul direct este partea secundară de propoziție care determină]] un verb tranzitiv sau o interjecție șid.p.d.v. semantic indică obiectul asupra căruia se acționează.

Complement direct poate fi determinat folosindu-se întrebările: pe cine? sau ce?

Clasificarea complementului direct

• simplu - exprimat printr-o singură parte de vorbire
• multiplu - exprimat prin mai multe părți de vorbire
• dezvoltat - exprimat printr-o construcție infinitivală

Complementul direct arată obiectul asupra căruia se exercită direct acțiunea exprimată de verb.

Întrebări : pe cine?,ce?, ultima dintre ele întâlnindu-se și in cazul subiectului.

Diferența se face astfel: dacă propoziția are un subiect exprimat sau neexprimat, atunci partea de vorbire care răspunde la întrebarea "Ce?" este complement direct.

Complementul direct se exprimă prin:

a)substantive, pronume sau numerale în cazul acuzativ precedate sau nu de prepoziția pe.

CD CD

Exemplu:

• Am văzut-o pe eleva mea în parc.

(vb. pr. prep.+subst.Ac.)

CD CD pe cine?

Exemplu:

• Pe cei doi îi cunosc bine.

(prep. nr.card. pr. vb.)

b) verb la modurile infinitiv,supin sau gerunziu.

PV ce? CD

Exemplu:

• Aud cântând.

(vb. vb. gerunziu)

Observație: Dacă un verb acceptă CD atunci el este un verb tranzitiv.

Exprimarea complementului direct

Complementul direct poate fi exprimat prin:

1. Substantiv sau locuțiune substantivală în cazul acuzativ, precedat sau nu de prepoziția "pe".
2. Verb la modul infinitiv, gerunziu sau supin
3. Interjecție